Exporturile Republicii Moldova pe cale navală au înregistrat o contracție severă în prima jumătate a anului 2025, după un an 2024 marcat de creșteri. Potrivit analizei economistului Iurie Rija, în perioada ianuarie–iunie 2025, doar 216 nave au transportat mărfuri moldovenești, totalizând 576,5 mii tone, ceea ce reprezintă o scădere de 38% față de perioada similară a anului precedent, când au fost exportate 925,4 mii tone prin intermediul a 472 de nave.
Această diminuare abruptă vine pe fondul scăderii producției agricole din sezonul 2024/2025 și a reducerii accentuate a exporturilor de produse din prelucrarea cerealelor. Deși cerealele au continuat să reprezinte cea mai mare parte a exporturilor, cu un volum de 506,4 mii tone (echivalentul a 88% din total), nivelul este cu 30% mai mic față de anul trecut. Cele mai puternice scăderi s-au înregistrat la grâu, care a pierdut aproape jumătate din volumul exportat (-48%), coborând la 191,6 mii tone, și la porumb, cu un recul similar de 47%. Exporturile de orz au scăzut dramatic, cu 95%, până la un volum nesemnificativ de 1,5 mii tone. Singura excepție notabilă este floarea-soarelui, care și-a dublat volumul exportat, înregistrând o creștere de 90% și ajungând la 196,2 mii tone, reprezentând 34% din totalul exporturilor cerealiere.
Produsele din prelucrarea cerealelor au suferit o prăbușire istorică, cu o scădere de 87% a volumelor exportate, de la 175 mii tone în 2024 la doar 22,9 mii tone în primul semestru din 2025. Exporturile de ulei de floarea-soarelui au fost cu 81% mai mici, iar livrările de șrot și peleți au fost complet sistate. Alte categorii de export au înregistrat și ele scăderi: animalele vii cu 35%, iar produsele petroliere, precum motorina, cu același procent. În contrast cu această tendință generală de reducere, exporturile de fier uzat au cunoscut o creștere semnificativă de 157%, ajungând la 42,4 mii tone și ocupând o cotă de 7% din totalul exporturilor navale.
Pe partea importurilor, scăderea a fost mai moderată. În perioada ianuarie–iunie 2025, Moldova a importat 504,3 mii tone de mărfuri pe cale navală, cu 9% mai puțin față de aceeași perioadă din 2024, când au fost înregistrate 555,1 mii tone. Cele mai mari volume au fost înregistrate la materialele de construcții – griblură, nisip, pietriș și perlit – care au totalizat 165 mii tone, în scădere cu 18%. Importurile de motorină și benzină s-au redus fiecare cu 26%, ajungând la 83,9 mii tone, respectiv 37,4 mii tone. Fertilizanții, esențiali pentru agricultură, au înregistrat o ușoară reducere de 5%, menținând un nivel ridicat de 78,8 mii tone. În schimb, importurile de minereuri, cărbune și metale au crescut cu 39%, ajungând la 102,2 mii tone și ocupând 20% din total. În premieră, au fost înregistrate și importuri de ulei de floarea-soarelui (1,3 mii tone), precum și de utilaje și traverse pentru calea ferată (7,5 mii tone), indicând o ușoară diversificare a structurii importurilor.
Analiza comparativă între porturile Giurgiulești și Ungheni scoate în evidență o contracție generală a activității portuare, dar și diferențe clare în profilul funcțional al celor două puncte logistice. Volumul total de mărfuri exportate prin portul Giurgiulești s-a redus cu 28%, ajungând la 442,4 mii tone, în timp ce portul Ungheni a înregistrat o scădere și mai accentuată, de 57%, până la 134,1 mii tone. Giurgiuleștiul a rămas axat în principal pe exportul de cereale, gestionând 375,5 mii tone, adică 85% din totalul său, însă cu o reducere de 11% față de anul precedent. Porumbul a scăzut cu 55%, dar floarea-soarelui a crescut cu 125%. În schimb, exporturile de produse procesate, precum uleiul, au scăzut cu 81%, iar cele de șrot și peleți au fost sistate complet.
La Ungheni, port cu profil preponderent agricol, scăderile au fost abrupte: cerealele au coborât de la 303,7 mii tone la doar 130,9 mii tone, iar grâul și orzul au înregistrat scăderi de 72%, respectiv 89%. Porumbul a crescut ușor (+67%) de la un volum inițial redus. Portul Ungheni a rămas singurul prin care s-au exportat animale vii, dar volumul acestora a scăzut cu 35%, ajungând la 3,1 mii tone.
Per ansamblu, în prima jumătate a anului 2025, volumul total de mărfuri tranzitat prin porturile Giurgiulești și Ungheni a scăzut de la 1,48 milioane tone la 1,08 milioane tone, ceea ce înseamnă o reducere de aproximativ 27%. Portul Giurgiulești a operat 797 mii tone, cu 24% mai puțin, iar Ungheni doar 283 mii tone, în scădere cu 35%.
În concluzie, economistul Iurie Rija avertizează că acest recul accentuat al activității portuare reflectă impactul cumulativ al problemelor din sectorul agricol și al unei structuri de export vulnerabile. În acest context, modernizarea infrastructurii logistice și extinderea capacităților portuare – în special pe axa Leova–Giurgiulești – devin priorități strategice. Investițiile în adâncirea navigabilă a Prutului, în digitalizarea procedurilor vamale și în diversificarea capacităților de acostare sunt esențiale pentru consolidarea poziției Moldovei ca un coridor logistic eficient la Marea Neagră.
