Bunăstarea precară a populației se manifestă și printr-un nivel înalt al sărăciei. În prezent, peste ¼ din populația țării trăiește sub pragul sărăciei, iar Republica Moldova are una dintre cele mai înalte rate ale sărăciei printre statele europene, constată Raportul de țară publicat de Expert Grup.
În anul 2014 rata sărăciei în Republica Moldova constituia 29,5%, ceea ce reprezentă cel mai înalt nivel comparativ cu alte state din Estul Europei. Deși, după 2014, rata sărăciei a cunoscut o anumită scădere, acest indicator rămâne destul de înalt. Cea mai mică rată a sărăciei, de 23%, a fost atinsă în anul 2018, iar cele mai recente date, care reflectă situația din 2020, arată că 26,8% din populația țării trăiește în sărăcie. Chiar și în pofida evoluțiilor pozitive, Republica Moldova continuă să fie caracterizată prin una dintre cele mai mari rate ale sărăciei în Estul Europei. Totodată, sărăcia se manifestă mult mai pronunțat în zonele rurale. Astfel, în anul 2020, în orașe rata sărăciei constituia 14%, pe când în ariile rurale acest indicator era de 35,3%.
Sărăcia care macină Republica Moldova a alungat în străinătate circa un milion de moldoveni. Deși obținerea veniturilor mai mari a rămas principalul factor ce determină plecarea moldovenilor peste hotare, în ultimul timp crește ponderea altor motive care favorizează emigrarea, cum ar fi: obținerea unei educații mai bune (în special, a studiilor universitare sau postuniversitare) sau beneficierea de o infrastructură socială mai calitativă. Deși nu există cifre exacte, se estimează că numărul emigranților moldoveni ar putea constitui un milion de persoane”, se arată în publicația Expert Grup.
Condițiile economice precare au făcut ca, în decurs de 30 de ani de independență a țării, populația Republicii Moldova să scadă cu un milion de persoane urmare a natalității scăzute pe fundalul mortalității în creștere, dar și a migrației. Principalul efect al emigrației îl reprezintă creșterea remiterilor, care au devenit un element central al angrenajului economic național.
Actualul model de creștere economică se bazează pe consumul gospodăriilor, iar remiterile constituie o sursă importantă de finanțare a acestui consum. După câștigurile din exporturile de bunuri și servicii, influxul de remiteri au devenit a doua sursă importantă de venituri pentru economia națională și reprezintă un factor important ce determină dinamica economică a țării”, se mai spune în analiză.
