Exporturile de gaze către Ucraina au fost sistate de la începutul acestei luni, după ce, în ultima jumătate de an, traderii internaționali, companiile ucrainene, dar și Energocom, compania din Republica Moldova mandatată să asigure siguranța alimentării, au folosit România ca țară de tranzit în vederea depozitării gazelor în facilitățile de înmagazinare în exces ucrainene.
Aceasta este o veste proastă pentru producătorii români care, în urma umplerii spațiilor de depozitare autohtone, mai au ca debușeu al producției interne record a anului doar exportul. Deocamdată, singurele destinații de export rămân Ungaria, care se apropie și ea de un grad de umplere al depozitelor de 100%, și Republica Moldova, al cărei consum curent este redus. Dezechilibrul dintre producție și consum a condus la o scădere cu o pătrime a prețurilor spot în numai o săptămână. O înăsprire a vremii, care să majoreze consumul în regiune, ar putea veni în ajutorul acestora, scrie profit.ro.
Mai este interesant Operatorul sistemului de transport gaze autohton, Transgaz, va suferi la rândul său, urmând a se confrunta cu o scădere a sumelor încasate atât din rezervările de capacitate pe punctele de interconectare, cât și din tarifele de transport percepute pentru tranzitul gazelor prin România.
În prezent, în Ucraina sunt depozitate aproximativ 12 miliarde mc de gaze (125 TWh sau aproape 40% din imensa capacitate pe care o deține). 2 miliarde mc sunt înmagazinate de companii din afara Ucrainei, printre care și Energocom, compania mandatată de guvernul Republicii Moldova să achiziționeze gaze și energie de pe piețe pentru siguranța alimentării, în special pe timp de iarnă.
În mod normal, cele 10 miliarde mc depozitate de companiile ucrainene (care acoperă peste 50% din consumul anual) și producția curentă ar trebui să fie suficienți Kievului pentru a traversa această iarnă.
Dacă la finalul lunii octombrie, prin punctul de interconectare de la Ungheni intrau în Ucraina în medie 35 GWh/zi, începând cu 1 noiembrie, nu mai circulă niciun mc de gaze, nici către Ucraina, nici din Ucraina către România.
Pe 26 septembrie a fost atins un nivel maxim de fluxuri de gaze care au intrat din România în Ucraina, de 72,5 GWh.
Decizia de a nu mai folosi România ca țară de tranzit ar putea avea ca explicație scăderea consumului de gaze din Ucraina.
Potrivit unei declarații recente, făcute de CEO-ul celei mai mari companii de petrol și gaze din Ucraina, Naftogaz, Oleksiy Chernyshov, pentru Reuters, consumul intern a scăzut la 18-19 miliarde mc de la 27 miliarde mc în 2021, înainte de începerea războiului declanșat de Rusia.
„Consumul total de gaze al Ucrainei, anual, este sub 20 de miliarde de metri cubi, este între 18 și 19 miliarde de metri cubi”, a spus Chernyshov într-un interviu acordat agenției de presă.
În prezent, în Ucraina sunt depozitate aproximativ 12 miliarde mc de gaze (125 TWh sau aproape 40% din imensa capacitate pe care o deține). 2 miliarde mc sunt înmagazinate de companii din afara Ucrainei, printre care și Energocom, compania mandatată de guvernul Republicii Moldova să achiziționeze gaze și energie de pe piețe pentru siguranța alimentării, în special pe timp de iarnă.
În mod normal, cele 10 miliarde mc depozitate de companiile ucrainene (care acoperă peste 50% din consumul anual) și producția curentă ar trebui să fie suficienți Kievului pentru a traversa această iarnă.
