A explodat bomba despre pensii! Patru angajați muncesc pentru șase pensionari și doi bugetari

În Republica Moldova, situația economică se agravează pe fondul unei distribuții inechitabile a resurselor de muncă și a obligațiilor sociale. Conform datelor recente, doar 400.000 de angajați din sectorul real susțin financiar 600.000 de pensionari și 200.000 bugetari. Aceasta înseamnă că patru angajați din sectorul real trebuie să asigure pensiile și salariile a opt persoane dependente de bugetul public.

„Convențiile internaționale stipulează că statul trebuie să asigure o bătrânețe decentă cetățenilor săi. În Uniunea Europeană, acest principiu este respectat, garantându-se pensionarilor aproximativ 40% din veniturile salariale pierdute. De exemplu, pentru un salariu mediu de 12.500 de lei, pensia ar trebui să fie de aproximativ 5.000 de lei. În condițiile unui salariu mediu de 14.500 de lei în anul 2024, pensia ar trebui să ajungă la 6.500 de lei”, a explicat economistul Veaceslav Ioniță, în cadrul emisiunii „Fără protocol”, difuzată și la Rlive TV.

Cu toate acestea, Republica Moldova nu a semnat această convenție internațională, spre deosebire de România, care a aderat în 2009, și Rusia, care a semnat în 2019. Acest lucru reflectă incapacitatea Moldovei de a garanta un trai decent pentru pensionarii săi.

Ioniță spune că deficitul bugetului asigurărilor sociale este de 40%, adică aproximativ 12 miliarde de lei. „Acești bani, care ar trebui să fie destinați pentru infrastructură, educație și apă canalizare, sunt acum folosiți pentru a acoperi necesitățile sistemului de pensii”.

„Pentru a reduce discrepanța dintre pensionari și salariați, este esențială creșterea numărului de angajați în sectorul real. Această măsură ar putea stabiliza sistemul de pensii și ar contribui la dezvoltarea economică a țării”, a punctat Ioniță.

Sistemul de pensii din Republica Moldova funcţionează în baza schemei sistemului solidar de pensii (Pay As You Go). Angajații moldoveni achită de-a lungul vieții contribuții în fondul de pensii, pentru ca la sfârșitul perioadei de cotizare să le fie asigurată pensia de la stat. În Republica Moldova vârsta de pensionare pentru bărbați este de 63 de ani, iar pentru femei 60 de ani și șase luni.

Statisticile arată că în medie, moldovenii nu mai trăiesc suficient pentru a încasa banii opriți de stat pentru pensie. Astfel, aceștia primesc pensie în jur de 10 ani după ce ies din activitate.

Ultimele date statistice relevă că în 2023, în Republica Moldova erau 675,6 mii pensionari, adică cu 303 persoane mai puţine decât acum un an. Potrivit datelor CNAS, majoritatea covârşitoare a pensionarilor (529,4 mii persoane) primesc pensie pentru limită de vârstă (în medie circa 3.680 lei), iar 99,3 mii – pensie de invaliditate (2.446 lei). Cele mai mari pensii – peste 14.631 de lei – le au „anumite categorii de lucrători ai aviaţiei civile” (448 de persoane).

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare a inițiat elaborarea unui nou regulament privind inspecția tehnică periodică a tractoarelor, utilajelor agricole și mașinilor de construcție a drumurilor. Potrivit anunțului, măsura are drept scop sporirea siguranței în utilizarea tehnicii agricole și protejarea vieții, sănătății și mediului înconjurător.

Regulamentul urmează să stabilească cerințele minime de verificare a tractoarelor și remorcilor, pentru a asigura funcționarea corectă a acestora și pentru a preveni accidentele. Printre elementele vizate se numără integritatea structurală, sistemele de comandă și vizibilitate, iluminarea, protecția operatorilor, masa și dimensiunile vehiculelor, precum și starea pneurilor.

Responsabil de supravegherea tehnică rămâne Inspectoratul de Stat „Intehagro”, care va organiza și monitoriza procesul de verificare periodică. Potrivit Ministerului, actualele reglementări nu oferă un cadru clar pentru controlul tehnic al vehiculelor agricole, iar noul ordin va asigura o armonizare cu standardele europene.

Potrivit proiectului, inițiativa vine în contextul modernizării agriculturii și al necesității de a alinia normele tehnice la cele aplicate în Uniunea Europeană, pentru a garanta siguranța operatorilor și competitivitatea sectorului.