Rubla a înregistrat o revenire fulgerătoare până la nivelurile dinaintea invaziei Rusiei în Ucraina, sfidând previziunile că războiul va arunca moneda în cădere liberă. Dar acest lucru nu înseamnă că economia Rusiei nu rămâne afectată de sancțiuni, nici că revenirea rublei este o tendință pe termen lung, arată o analiză Reuters.
Revenirea dramatică, după ce valoarea rublei a scăzut la aproape jumătate primele șapte sesiuni de tranzacționare după invazia din 24 februarie, se datorează parțial unei îmbunătățiri reale a finanțelor rusești, pe măsură ce veniturile din exporturile de energie cresc, iar importurile se micșorează. Dar ipoteza că aceasta este o dovadă că economia Rusiei și-a revenit în ciuda sancțiunilor ar fi în cel mai bun caz înșelătoare.
Rubla este umflată și artificial de controlul capitalului și, având în vedere că produsul intern brut al țării se va micșora cu 10%-15% în acest an, rușii devin din ce în ce mai săraci, în timp ce inflația crescândă le devorează câștigurile.
„Această revenire a rublei nu ar trebui considerată drept o perspectivă a pieței cu privire la prognozele pe termen mediu și lung pentru Rusia”, a spus Ulrich Leuchtmann, analist la Commerzbank.
„Forțele pieței nu pot conduce rubla așa cum se poate face cu euro sau dolarul”, a adăugat el.
De la începutul războiului, rubla s-a împărțit într-o piață internă pentru instituțiile locale și una offshore pentru băncile și investitorii occidentali care fac tranzacții cu entitățile care nu sunt supuse sancțiunilor. Volumele de tranzacționare au scăzut semnificativ pe ambele piețe.
Casa Albă a declarat joi că Moscova sprijină în mod artificial rubla, iar rolul măsurilor oficiale în redresare este ușor de identificat.
Ca răspuns la sancțiunile dure impuse de occident, Rusia a crescut ratele dobânzilor la 20%, a restricționat accesul firmelor locale la valută străină, a interzis cetățenilor să retragă peste 10.000 de dolari în valută timp de șase luni și a împiedicat băncile să vândă valută.
Investitorilor străini li s-a interzis să-și vândă activele, iar președintele rus Vladimir Putin a cerut joi cumpărătorilor străini să plătească în ruble pentru gazul rusesc de la 1 aprilie.
„Țările europene nu sunt dispuse să facă acest lucru, pentru că ar avea un impact favorabil asupra pieței rublei”, a spus analistul șef Danske Bank, Minna Kuusisto.
Analiștii consideră că cererea lui Putin este o încercare de a submina sancțiunile internaționale și de a întări rubla, iar Kuusisto a remarcat că vânzătorii de gaze ruși nu au convertit până acum toate veniturile din valută în ruble.
Pe termen lung, perspectivele pentru rublă nu sunt bune. Izolarea Rusiei de către Occident va însemna probabil mai puțini cumpărători pentru exporturile Rusiei, iar în cazul în care prețul petrolului scade, rubla va avea dificultăți. Având jumătate din rezervele de aur și valută înghețate, Rusia are mai puține posibilități de a-și apăra moneda.
