Autoritățile se chinuie să atragă banii migranților în investiții, dar miliardele tot la achiziția de mâncare ajung

Banii trimişi din străinătate constituie o parte importantă a produsului intern brut (PIB) a majorităţii ţărilor slab dezvoltate printre care face parte şi Republica Moldova. Autoritățile se chinuie de ani buni să atragă banii migranților moldoveni în economia țării, dar succesele sunt mai mult pe hârtie.

Ţara în întregime, precum şi populaţia vulnerabilă a Moldovei în particular, depinde într-o măsură înaltă de remitenţe, cu 1,87 miliarde de dolari americani trimişi acasă în 2020, echivalentul a 15,7% din PIB. Astfel, Republica Moldova se situează în top-20 cele mai dependente de remitenţe state din lume. Or, 25% din veniturile totale ale gospodăriilor de la ţară revin remitenţelor.

Autoritățile încearcă de mai mult de un deceniu să atragă, în investiții, banii migranților moldoveni, dar fără succes. De exemplu, din anul 2010 de când a fost lansat programul PARE 1+1 moldovenii nu s-au înghesuit să-și investească bani în afaceri. Doar 1,72% din banii trimiși acasă (21,3 miliarde USD) din 2010 până în 2021 au fost investiți în businessuri.

Guvernul a extins, în ședința de astăzi, până la finele anului 2024 programul PARE 1+1. Pentru implementarea acestuia, Ministerul Economiei a prevăzut, pentru anii 2022-2024, mijloace financiare în sumă de 30 milioane lei anual.

Programul de Atragere a Remitențelor în Economie „PARE 1+1” este destinat lucrătorilor migranți sau rudelor de gradul întâi ale acestora, care investesc mijloace bănești obținute peste hotare în inițierea sau extinderea unei afaceri în Republica Moldova.

„Rolul remitenţelor în toată lumea, nu doar în Moldova, este de a finanţa consumul. Faptul că aceste remitenţe nu au contribuit în mod direct la creşterea investiţiilor, nu s-au transformat direct în investiţii, este o situaţie absolut normală pentru că factorii principali care au determinat emigrarea şi, respectiv, creşterea remitenţelor au fost de ordin social-economic, adică din cauza sărăciei, cei care au plecat nu au reuşit din surse interne să acopere acest consum. Respectiv, remitenţele în mod logic vin să compenseze această insuficienţă de venituri la nivel local”, constată economiștii.

#Investiții #bani #migranti

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare a inițiat elaborarea unui nou regulament privind inspecția tehnică periodică a tractoarelor, utilajelor agricole și mașinilor de construcție a drumurilor. Potrivit anunțului, măsura are drept scop sporirea siguranței în utilizarea tehnicii agricole și protejarea vieții, sănătății și mediului înconjurător.

Regulamentul urmează să stabilească cerințele minime de verificare a tractoarelor și remorcilor, pentru a asigura funcționarea corectă a acestora și pentru a preveni accidentele. Printre elementele vizate se numără integritatea structurală, sistemele de comandă și vizibilitate, iluminarea, protecția operatorilor, masa și dimensiunile vehiculelor, precum și starea pneurilor.

Responsabil de supravegherea tehnică rămâne Inspectoratul de Stat „Intehagro”, care va organiza și monitoriza procesul de verificare periodică. Potrivit Ministerului, actualele reglementări nu oferă un cadru clar pentru controlul tehnic al vehiculelor agricole, iar noul ordin va asigura o armonizare cu standardele europene.

Potrivit proiectului, inițiativa vine în contextul modernizării agriculturii și al necesității de a alinia normele tehnice la cele aplicate în Uniunea Europeană, pentru a garanta siguranța operatorilor și competitivitatea sectorului.