Suprafața totală a spațiilor verzi din localitățile urbane ale Republicii Moldova a constituit 6,6 mii hectare, reprezentând 12,8% din terenurile din intravilanul orașelor. Lider detașat este municipiul Chișinău, care concentrează 66,1% din totalul spațiilor verzi urbane, echivalentul a 4,4 mii hectare, arată datele Biroului Național de Statistică.
După Chișinău, municipiul Bălți ocupă locul doi cu 0,3 mii hectare de spații verzi, urmat de orașul Călărași, cu 0,2 mii hectare. La nivel regional, regiunea Nord deține 15,4% din totalul spațiilor verzi, urmată de regiunea Centru (9,8%), Sud (6,3%) și UTA Găgăuzia (2,4%).
Spațiile verzi sunt compuse în principal din parcuri, scuaruri și grădini publice (69,0%), dar și din zone cu acces limitat (18,6%), spații turistice și de agrement (7,8%), spații specializate (2,7%) și utilitare (1,9%).
Potrivit Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare, suprafața totală a intravilanului urban a fost de 52 mii hectare în 2024, iar spațiile verzi și străzile orășenești (spații publice) au reprezentat 22,7% din această suprafață – un indicator relevant în contextul Obiectivului de Dezvoltare Durabilă 11.7.1.1.
În 2024, lungimea totală a străzilor urbane iluminate a fost de 3,5 mii km, ceea ce înseamnă un grad de iluminare de 82,7% la nivel național. Cele mai bune performanțe s-au înregistrat în UTA Găgăuzia (96,3%) și Chișinău (91,1%), iar în 21 de orașe, peste 90% din străzi beneficiază de iluminat public.
La polul opus, orașele Glodeni (29,8%) și Frunză (36,4%) înregistrează cel mai mic grad de iluminare, fiind urmate de Cricova, Edineț, Bucovăț și Iargara, unde mai puțin de jumătate dintre străzi sunt luminate. Regiunea Nord are cel mai scăzut nivel de iluminare stradală – 76,1%.
