Rusia și China au început să recurgă din ce în ce mai des la comerț prin barter, revenind la o practică specifică anilor 90, pentru a ocoli dificultățile de plată cauzate de sancțiunile occidentale, relatează Reuters.
Potrivit unor surse din domeniul comerțului, băncile chineze refuză să accepte transferuri din Rusia de teama sancțiunilor secundare, ceea ce obligă companiile să înlocuiască plățile bancare cu schimburi de mărfuri. În ultimele doi ani, Reuters a identificat cel puțin opt astfel de tranzacții între companii rusești și chineze. Diferențele majore dintre datele Serviciului Vamal Federal și cele ale Băncii Rusiei privind importurile – de până la 7 miliarde de dolari în perioada ianuarie-iunie – sugerează extinderea acestor practici.
Produsele agricole, în special grâul, sunt principalele bunuri folosite la schimb. Grâul rusesc a fost tranzacționat contra automobile, bunuri de larg consum, electrocasnice și materiale de construcții. În alte cazuri, semințele de in au fost schimbate pe echipamente și servicii, inclusiv instalarea și testarea utilajelor pe teritoriul Rusiei. De asemenea, unele operațiuni au implicat „importul paralel”, prin care produse europene au ajuns în Rusia via China, în schimbul materiei prime rusești.
Fenomenul a fost confirmat și la un forum de afaceri desfășurat în august la Kazan, unde companiile chineze au subliniat că plățile în numerar și cerințele de localizare sunt cele mai mari obstacole în cooperarea cu Rusia. Reprezentanții Hainan Longpan Oilfield Technology au propus chiar utilizarea unui certificat special al vămii chineze pentru a facilita schimburile de motoare navale și generatoare pe materiale metalurgice.
Autoritățile chineze lucrează în prezent la o legislație unificată privind barterul, deoarece regulile variază de la o provincie la alta. În Rusia, Ministerul Dezvoltării Economice a elaborat deja un ghid pentru companii privind tranzacțiile barter, iar unele firme – precum „Astarta-agrotrading” din Saratov – au aplicat schema și cu parteneri din Pakistan, schimbând zeci de mii de tone de năut și linte pe citrice, cartofi și orez.
Astfel, barterul revine ca soluție de avarie pentru economia rusă, în condițiile în care presiunea sancțiunilor blochează tot mai mult accesul la sistemul financiar internațional.
