CMC a adat undă verde atragerii a 65 milioane de lei prin titluri municipale. Ce vrea să facă primăria cu banii

10 Oct. 2021, 08:02
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
10 Oct. 2021, 08:02 // Actual //  bani.md

Primăria Chișinăului urmează să emită obligațiuni în sumă de 65 milioane de lei. Decizia a fost aprobată de Consiliul municipal Chișinău.

Obligațiunile municipale cu scadența de 7 ani vor fi emise cu sprijinul Agroindbank, care a câștigat licitația de intermediere pentru subscrierea/plasarea primei emisiuni de obligațiuni municipale.

Banii atrași prin intermediul obligațiunilor vor fi utilizați pentru modernizarea parcului de troleibuze din Chișinău. În 2021, bugetul municipalității a planificat în acest scop investiții de 99 de milioane de lei – o parte din bani vor fi din credite, iar altă parte din obligațiunile municipale.

Prospectul ofertei publice pentru plasarea obligațiunilor municipale din Chișinău va fi prezentat Comisiei Naționale a Pieței Financiare. Rata medie a obligațiunilor municipale va fi una variabilă și este egală cu rata medie ponderată a VMS cu circulație de 364 de zile pentru o perioadă de 6 luni anterioară plasării cuponului + marjă fixă de 1,1%.

Legislația națională spune că obligațiunile emise de agențiile guvernamentale locale sunt instrumente de datorie pentru obținerea finanțării, de obicei pentru investiții de capital. În acest an au fost emise pentru prima dată titluri municipale de către primăriile din Sîngera și Ceadîr-Lunga – obligațiuni municipale în valoare totală de 7,5 milioane de lei. Cu banii adunați, primăria Ceadîr-Lunga intenționează să implementeze proiectul de îmbunătățire a infrastructurii rutiere din municipiu. Iar primăria din Sîngera intenționează să finanțeze construcția apeductului în zona Sîngera-Revaca.

Obligaţiuni municipale ce nu depăşesc 20% din veniturile anuale

Experienţa unor state denotă mai multe oportunităţi oferite de obligaţiunile municipale pentru dezvoltarea locală. Cele mai răspândite avantaje pentru comunităţile locale, urmare a utilizării obligaţiunilor municipale, sunt flexibilitatea în stabilirea termenilor şi condiţiilor de rambursare, povara echitabilă a costurilor şi accesul la beneficii, evitarea costurilor adiţionale prin finalizarea mai rapidă a proiectelor, accesul la resurse nerambursabile din fonduri europene şi alte fonduri de dezvoltare şi creşterea vizibilităţii şi a încrederii investitorilor.

Deşi teoretic legislaţia naţională permite contractarea datoriei de către APL prin emisiunea de obligaţiuni, o serie de constrângeri de ordin fiscal şi legal reduc din perspectivele utilizării acestui instrument. În primul rând, este vorba despre tratamentul fiscal nefavorabil la care sunt supuşi investitorii în raport cu alte instrumente investiţionale (ex. depozitele bancare sau valorile mobilia­re de stat). În al doilea rând, limitele în care trebuie să se încadreze deservirea anuală a datoriei par destul de reduse în comparaţie cu capitalul necesar pentru finanţarea unor investiţii ample pe termen lung. În cele din urmă, imposibilitatea emisiunii de valori mobiliare în valută îngustează grupul potenţialilor investitori, excluzând practic diaspora şi investitorii străini.

Autorităţile locale pot contracta o datorie pe termen lung doar dacă suma totală a plăţilor anuale nu va depăşi 20% din veniturile anuale, cu excepţia transferurilor cu destinaţie specială. Excepţie este prevăzută pentru municipiul Chişinău şi Bălţi unde această limită este de 30%. În condiţiile în care veniturile anuale proprii ale unor APL constituie valori relativ joase, limitarea actuală a gradului admis de îndatorare la doar 20% din totalul veniturilor anuale fără transferurile cu destinaţie specială dezavantajează APL de a recurge la emisiunea de obligaţiuni. Or, sumele care ar putea fi contractate prin această modalitate, odată fiind limitate, ar putea fi insuficiente pentru finanţarea unor proiecte investiţionale locale însemnate. În acelaşi timp, practica internaţională prevede un plafon maxim de îndatorare de 30%, dar trebuie ţinut cont de faptul că şi nivelul de autonomie financiară este mai extins, respectiv, veniturile proprii au o pondere mai mare.

Realitatea Live

03 Nov. 2025, 16:01
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
03 Nov. 2025, 16:01 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare a inițiat elaborarea unui nou regulament privind inspecția tehnică periodică a tractoarelor, utilajelor agricole și mașinilor de construcție a drumurilor. Potrivit anunțului, măsura are drept scop sporirea siguranței în utilizarea tehnicii agricole și protejarea vieții, sănătății și mediului înconjurător.

Regulamentul urmează să stabilească cerințele minime de verificare a tractoarelor și remorcilor, pentru a asigura funcționarea corectă a acestora și pentru a preveni accidentele. Printre elementele vizate se numără integritatea structurală, sistemele de comandă și vizibilitate, iluminarea, protecția operatorilor, masa și dimensiunile vehiculelor, precum și starea pneurilor.

Responsabil de supravegherea tehnică rămâne Inspectoratul de Stat „Intehagro”, care va organiza și monitoriza procesul de verificare periodică. Potrivit Ministerului, actualele reglementări nu oferă un cadru clar pentru controlul tehnic al vehiculelor agricole, iar noul ordin va asigura o armonizare cu standardele europene.

Potrivit proiectului, inițiativa vine în contextul modernizării agriculturii și al necesității de a alinia normele tehnice la cele aplicate în Uniunea Europeană, pentru a garanta siguranța operatorilor și competitivitatea sectorului.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!