Danemarca a anunțat că își propune inclusiv relații mai strânse cu țări precum Republica Moldova și Georgia ca parte a noii sale strategii de securitate națională menită să contracareze amenințarea rusă.
În noua strategie de politică externă și de securitate, guvernul de la Cophenhaga solicită mai multe exerciții militare comune și coordonarea planurilor de apărare cu vecinii săi nordici, arată news.ro.
„Odată cu aderarea Finlandei la NATO și a Suediei, care este pe cale de aderare, există o oportunitate istorică pentru noi de a ne apropia mai mult, într-o situație în care toate țările de la Marea Baltică, cu excepția Rusiei, sunt membre ale aceleiași alianțe de apărare”, a declarat ministrul de externe Lars Lokke Rasmussen.
Strategia prevede relații mai strânse cu țările baltice, precum și legături diplomatice mai strânse cu țări precum Moldova, statele din Balcanii de Vest și Georgia, pentru a contracara influența Rusiei.
Danemarca și-a deschis, luni, ambasadă în Georgia.
Danezii au decis anul trecut să adere la politica de apărare a Uniunii Europene, semnalând o schimbare în direcția aprofundării legăturilor în domeniul apărării ca răspuns la invazia Rusiei în Ucraina.
Danemarca colaborează deja cu Suedia, Norvegia și Finlanda pentru a crea o apărare aeriană nordică unificată. Cu toate acestea, NATO va continua să fie piatra de temelie a apărării și securității Danemarcei, Statele Unite rămânând cel mai important aliat al său în materie de securitate, a declarat marți ministrul de Externe de la Copenhaga.
Ultima strategie de politică externă și de securitate fusese prezentată de guvernul danez cu doar câteva săptămâni înainte ca Rusia să invadeze Ucraina, în februarie anul trecut, așa că acum a fost acualizată ținând cont de noile evoluții.
Noua strategie recunoaște că Danemarca nu a luat suficient de în serios amenințarea la adresa securității din partea Rusiei în regiunea Mării Baltice și subliniază deficiențele în ceea ce privește capacitatea sa de a-și apăra propriul teritoriu.
De asemenea, Danemarca își propune să atingă un obiectiv de cheltuieli NATO de 2% din PIB până în 2030.
Documentul subliniază totodată că, urmare a sabotajului conductelor de gaz Nord Stream din septembrie anul trecut, este necesar să fie protejată infrastructura critică, în timp ce societatea daneză trebuie să fie mai bine pregătită pentru a face față amenințărilor cibernetice și teroriste, spionajului și campaniilor de propagandă.
