Chiar și în părțile sudice ale Suediei, pe timp de vară soarele răsare înainte de patru dimineața și apune după 10 seara. Pentru cine se aventurează să cultive struguri aici, este un lucru bun, pentru că soarele hrănește ciorchinii și îi face dulci. Iar în ultimii ani, viticultorii au mai observat un fenomen: vara, cu temperaturile ei blânde, durează mai mult – un efect al încălzirii globale.
„Avem o lună în plus de vară, acum. Iar iernile nu mai sunt ca altătdată. De aceea acum putem să facem vin, iar în urmă cu 50 de ani era imposibil”, a declarat Hakan Hansson, un fost finanţist devenit viticultor, pentru The Guardian.
Întâmplător, mama lui este meteorolog amator şi a notat cu atenţie temperaturile ultimelor decenii. Viticultorul ajuns acum la 68 de ani spune că în copilăria sa, septembrie era luna în care temperaturile începeau să scadă, în Suedia.
„Acum avem temperaturi pe timp de zi de 24 sau 25 de grade Celsius, chiar şi la finalul lunii. Era imposibil, când eram copil, dar acum vremea este similară cu cea din Burgundia”.
Luna suplimentară de vară este doar unul dintre avantajele viticultorilor suedezi. Un altul ţine de soiurile folosite. După ce strugurii se îngraşă bine vara şi toamna, aceştia sunt lăsaţi chiar şi pe timp de iarnă în vie.
Sunt folosite soiuri precum „Solaris” sau „Rondo”, care rezistă la frig. Culesul începe în decembrie, iar specialitatea Suediei devine vinul de gheaţă, un soi tot mai apreciat în restaurantele cu multe stele Michelin.
„Cunoscătorii devin interesaţi de vinurile suedeze deoarece strugurii au o perioadă lungă de dezvoltare, ceea ce le dă o aciditate mare şi o paletă unică. Vinurile sudeze câştigă teren şi în concursurile internaţionale”, spune Lotta Nordmark, cercetător la Universitatea de Ştiinţe Agricole din Suedia.
Pentru fabricarea vinului de gheaţă (sau ice wine) este nevoie ca ciorchinii să fie culeşi după trei zile de ger, cu temperaturi sub minus 8 grade Celsius. Strugurii sunt apoi dezgheţaţi şi procesaţi.
Vânzările de vin în Suedia aproape că s-au dublat în ultimii cinci ani. Deşi industria este încă mică, potenţialul de creştere este mare.
„Cred că a venit momentul nostru”, spune Felix Ahrberg, secretarul Asociaţiei Oenologilor şi Viticultorilor din Suedia. „Va fi o industrie de miliarde de euro”.
La rândul său, Mikael Molstad, jurnalist specializat în viticultură, spune că Suedia ar putea deveni atractivă pentru investitorii internaţionali din industrie.
„Luând în considerare schimbarea climatică şi pământul bun şi ieftin din Suedia, de ce nu? Există deja un interes din partea producătorilor de vin din Europa să achiziţioneze teren în Suedia pentru producţiile viitorului”, spune acesta.
