Președintele Kazahstanului, Kasîm-Jomart Tokaev, i-a cerut omologului său turc, Recep Tayyip Erdogan, sprijin pentru extinderea exporturilor de petrol kazah prin conducta Baku-Tbilisi-Ceyhan (BTC), o rută alternativă care evită teritoriul Federației Ruse. Discuțiile au avut loc marți, în cadrul vizitei oficiale a liderului kazah în Turcia, potrivit Reuters, care citează administrația prezidențială de la Nur-Sultan.
Oficial, delegațiile celor două state au discutat despre aprofundarea cooperării în domeniul energetic, dar și despre colaborarea în sectorul energetic electric, agricultura și industria minieră.
Kazahstanul a majorat deja cu 13% volumul exporturilor de petrol prin BTC în primul semestru al anului 2025, ajungând la 785.000 de tone. Petrolul este transportat din portul Aktau către Baku cu ajutorul navelor, însă creșterea capacității de export depinde de modernizarea portului și de ajustări ale calității țițeiului kazah pentru a respecta standardele conductei BTC.
În contextul geopolitic complicat și al sancțiunilor occidentale impuse Moscovei, Kazahstanul caută soluții de diversificare a rutelor de export. În prezent, peste 80% din petrolul kazah este transportat prin conducta Caspian Pipeline Consortium (CPC), care traversează Rusia și ajunge la Marea Neagră. O altă rută majoră este conducta Atyrau-Samara, conectată la rețeaua rusească Transneft.
Exportul de petrol kazah este complicat de faptul că multe livrări trec fizic prin Rusia, iar resursele se amestecă în conducte, deși sunt etichetate ca “KEBCO” – denumire creată de autoritățile de la Nur-Sultan pentru a distinge țițeiul kazah de cel rusesc (Ural), supus sancțiunilor occidentale.
Chiar dacă în 2025 Kazahstanul a înregistrat o creștere a producției de petrol și gaze condensate cu 11,6%, atingând 49,9 milioane de tone, doar 5,9% din exporturi au fost livrate pe rute care evită Rusia, procent neschimbat față de anul trecut.
În lipsa unei alternative reale la rutele rusești, Nur-Sultan dezvoltă în paralel toate coridoarele disponibile. Printre planurile de viitor se numără construcția unui oleoduct transcaspic și a unor terminale petroliere noi pe țărmurile kazah și azer al Mării Caspice. Autoritățile vizează extinderea tranzitului transcaspic la 20 milioane de tone anual până în 2029.
De asemenea, Kazahstanul a crescut în 2025 exporturile de petrol către Germania prin conducta rusească Drujba cu 46%, iar volumul livrărilor ar putea atinge 2,5 milioane de tone până la sfârșitul anului. Există interes și pentru extinderea vânzărilor către Ungaria, dar acest lucru va depinde de factori economici și tehnici.
Rămâne de văzut dacă aceste eforturi vor reuși să reducă dependența Kazahstanului de infrastructura rusească, în condițiile în care ruta CPC rămâne, cel puțin deocamdată, „fără alternativă”, după cum a declarat recent directorul consorțiului, Nikolai Gorban.
