Economia Federației Ruse devine tot mai vulnerabilă în fața efectelor de durată ale războiului împotriva Ucrainei și ale sancțiunilor occidentale, potrivit unui raport realizat de Institutul de Economie de Tranziție din Stockholm (SITE), întocmit special pentru reuniunea miniștrilor de finanțe din Uniunea Europeană, informează Reuters.
Raportul evidențiază că, în ciuda unei aparente stabilități, economia rusă este afectată de dezechilibre interne grave și distorsiuni structurale majore. Pe termen scurt, aceasta este susținută de un stimul fiscal masiv, legat de trecerea economiei pe „picior de război”. Însă, pe termen lung, acest model devine din ce în ce mai nesustenabil, din cauza epuizării rezervelor financiare și a unui mecanism netransparent de finanțare, care distorsionează alocarea resurselor.
„Kremlinul pretinde că timpul lucrează în favoarea sa, însă realitatea este exact inversă”, se subliniază în document.
De la începutul invaziei la scară largă în Ucraina, în februarie 2022, Uniunea Europeană a impus 16 pachete de sancțiuni ce au afectat direct sursele principale de venit ale Rusiei – exporturile de petrol, gaze naturale și cărbune. Sancțiuni similare au fost adoptate și de SUA, Marea Britanie, Canada, Japonia și alte state occidentale.
În acest context, Moscova încearcă să proiecteze o imagine de reziliență: conform datelor oficiale, PIB-ul Rusiei ar fi crescut cu 3,6% în 2023 și cu 4,3% în 2024.
Totuși, economistul Torbjörn Becker, autorul raportului SITE, și-a exprimat serioase rezerve cu privire la veridicitatea acestor date. Potrivit lui, autoritățile de la Moscova ar subestima nivelul real al inflației, ceea ce le permite să umfle artificial cifrele privind creșterea economică reală.
„Ei declară o inflație de 9–10%, dar atunci de ce Banca Centrală menține o rată cheie de 21%? Niciun alt banc central serios nu ar accepta o diferență de peste 11 puncte procentuale. Într-o economie normală, un astfel de guvernator ar fi demis imediat”, a declarat Becker. El a sugerat că nivelul dobânzii reflectă mai degrabă inflația reală, nu cea oficială.
Becker a mai menționat că Rusia se confruntă cu presiuni bugetare crescânde: veniturile din exporturile de petrol și gaze scad, în timp ce cheltuielile militare cresc constant. Deși statisticile oficiale indică un deficit bugetar de doar 2% din PIB, SITE estimează că deficitul real s-ar putea apropia de 4%, întrucât o parte semnificativă a cheltuielilor militare ar fi finanțată prin canale opace, în afara bugetului de stat.
Această situație ar duce la creșterea riscurilor în sectorul bancar, iar accelerarea creditării raportată de băncile rusești ar putea fi un semnal al unui posibil colaps financiar iminent, avertizează Becker.
Concluziile raportului au fost susținute și de comisarul european pentru economie, Valdis Dombrovskis, care a declarat că Comisia Europeană împărtășește îngrijorările privind fiabilitatea datelor economice rusești și recunoaște fragilizarea accelerată a economiei Rusiei. Oficialul a subliniat că aceste concluzii întăresc necesitatea menținerii presiunii internaționale asupra regimului de la Kremlin pentru a-i limita capacitatea de a continua agresiunea împotriva Ucrainei.
