Moldovenii au afaceri de 46 mil. de euro în România. Sunt obligați să declare beneficiarii finali

La sfârșitul lunii iulie curent în România existau 6 522 de companii cu capital moldovenesc, ceea ce reprezintă 2,8% din totalul firmelor cu capital străin care au investit în România, potrivit datelor Oficiul Național al Registrului Comerțului.

Valoarea capitalului subscris al firmelor moldovenești însumează 45,9 mil. de euro. După numărul de companii Republica Moldova a depășit Olanda, care se situează pe primul după valoarea capitalului – 9,3 miliarde de euro. După valoarea capitalului Republica Moldova este devansată de Coreea de Sud, Ucraina și Israel cu câte 81,5 mil. de euro, 98,3 mil. de euro și 64 mil. euro.

Economiștii sunt de părere că numărul de companii fondate de cetățenii moldoveni în România ar fi mult mai mare în condițiile în care foarte mulți dețin cetățenia română și își înființează afaceri în baza actului de identitate românesc.

Oameni de afaceri prosperi în România

Printre cei mai renumiți businessmeni moldoveni, care au investit în România se numără fostul premier Ion Sturza, care a dezvoltat mai multe afaceri de-a lungul anilor, iar în prezent deține magazinul online elefant.ro. De asemenea, Constantin Iavorski fost ministru în Guvernul lui Mircea Druc, care are afaceri în domeniul importului de carburanți, transportului feroviar de mărfuri, producerii de pileți și butoaie. Milionarul Vladimir Jardan, care controlează grupul JLC deține fabrica de lactate Prodlacta de la Brașov. Alți oameni de afaceri renumiți, care au afaceri în România sunt: milionarul Nicolae Ciornîi, vinificatorul Victor Bostan, dar și miliardarul Anatol Stati.

Oficiul Național al Registrului Comerțului reamintește că la data de 01 octombrie 2021, se împlinește termenul de depunere a declarației anuale privind beneficiarii reali ai persoanelor juridice supuse obligației de înregistrare în registrul comerțului, prevăzut la art. 56 alin. (4) din Legea nr. 129/2019 pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, astfel cum a fost modificat prin OUG nr. 43/2021 pentru prelungirea termenului de depunere a declarației anuale privind beneficiarul real al persoanei juridice, prevăzut la art. 56 alin. (4) din Legea nr. 129/2019 pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative.

În cazul în care proprietarii de companii încalcă termenul de depunere a declarației privind beneficiarii finali, aceștia vor fi amendați, iar în cazul dacă în termen de 30 de zile de la data aplicării sancțiunii contravenționale reprezentantul persoanei juridice nu depune declarația privind datele de identificare ale beneficiarilor reali, tribunalul va putea pronunța dizolvarea societății.

#milionar #Afaceri #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare a inițiat elaborarea unui nou regulament privind inspecția tehnică periodică a tractoarelor, utilajelor agricole și mașinilor de construcție a drumurilor. Potrivit anunțului, măsura are drept scop sporirea siguranței în utilizarea tehnicii agricole și protejarea vieții, sănătății și mediului înconjurător.

Regulamentul urmează să stabilească cerințele minime de verificare a tractoarelor și remorcilor, pentru a asigura funcționarea corectă a acestora și pentru a preveni accidentele. Printre elementele vizate se numără integritatea structurală, sistemele de comandă și vizibilitate, iluminarea, protecția operatorilor, masa și dimensiunile vehiculelor, precum și starea pneurilor.

Responsabil de supravegherea tehnică rămâne Inspectoratul de Stat „Intehagro”, care va organiza și monitoriza procesul de verificare periodică. Potrivit Ministerului, actualele reglementări nu oferă un cadru clar pentru controlul tehnic al vehiculelor agricole, iar noul ordin va asigura o armonizare cu standardele europene.

Potrivit proiectului, inițiativa vine în contextul modernizării agriculturii și al necesității de a alinia normele tehnice la cele aplicate în Uniunea Europeană, pentru a garanta siguranța operatorilor și competitivitatea sectorului.