Moldovenii printre săracii Europei, dar digitalizați până în dinți. Țara, în top cu cea mai mare viteză la internet

Republica Moldova este pe locul 37 într-un top al clasamentului la viteza internetului, potrivit unui clasament publicat de cable.co.uk.

Sunt 16 țări calificate în Europa de Est, dintre care toate, cu excepția a două, se află în prima jumătate a clasamentului, iar patru dintre ele se află în primele 50 de țări. În general, regiunea are o medie de 39,43 Mbps. Cele mai rapide trei țări au fost România (112,39Mbps, locul 15), Republica Moldova (66,08 Mbps, locul 37) și Polonia (55,82 Mbps, locul 44). Cele mai lente trei țări au fost Bosnia și Herțegovina (8,16 Mbps, locul 169), Albania (11,47 Mbps, locul 141) și Croația (20,74 Mbps, locul 106).

Toate cele 28 de țări măsurate în Europa de Vest se află în prima jumătate a clasamentului, iar șapte dintre ele se află în primele zece țări din lume în ceea ce privește viteza de internet. Viteza medie regională de 99 Mbps este cea mai rapidă dintre cele 13 regiuni globale. Viteze medii impresionante au fost măsurate pentru primele trei regiuni: Jersey (256,59 Mbps, locul 2), Islanda (216,56 Mbps, locul 3) și Liechtenstein (166,22 Mbps, locul 4). Cele mai lente locuri din regiune au fost Insulele Feroe (28,40 Mbps, locul 89), San Marino (40,34 Mbps, locul 65) și Guernsey (45,51 Mbps, locul 59).

Țările din lume cu cel mai lent internet

Cele cinci țări din lume cu cele mai mici viteze de rețea sunt Turkmenistan (0,77 Mbps), Republica Democrată Timor-Lest (0,94 Mbps), Yemen (0,97 Mbps), Guineea-Bissau (0,98 Mbps) și Afganistan (0,98 Mbps).

Două dintre ultimele cinci locuri sunt situate în Asia, una în Orientul Apropiat, una în Africa Subsahariană și una în CSI (fosta URSS). Toate aceste țări se confruntă cu o infrastructură de rețea subdezvoltată și cu un grad scăzut de utilizare a serviciilor digitale în rândul populației.

Țările cu cel mai rapid internet

Cele cinci țări cu cel mai rapid internet din lume sunt Macao (262,74 Mbps), Jersey (256,59 Mbps), Islanda (216,56 Mbps), Liechtenstein (166,22 Mbps) și Gibraltar (159,90 Mbps).

Este evident faptul că toate aceste țări au asemănări. Patru dintre cele cinci țări sunt situate în Europa de Vest, Macau din Asia fiind excepția. Toate sunt fie foarte mici, fie sunt națiuni insulare. Este mult mai ușor să se implementeze banda largă completă de fibră optică FTTP și internetul mobil 5G la o populație mai mică și/sau pe o suprafață mai mică.

Viteza medie globală a conexiunilor în bandă largă continuă să crească brusc

Analiștii au urmărit măsurătorile vitezei în bandă largă în 220 de țări și teritorii (224 anul trecut) pe mai multe perioade de 12 luni, ceea ce le-a permis să calculeze o viteză medie globală la nivel mondial și să vadă cum evoluează aceste date în timp. Vestea bună este că viteza medie globală continuă să crească rapid.

Viteza medie globală în bandă largă măsurată în 2017 a fost de 7,4 Mbps. Viteza medie globală de bandă largă măsurată în 2018 a fost de 9,10Mbps – o creștere de 23,35%. În 2019, viteza medie măsurată a fost de 11,03 Mbps – o nouă creștere de 20,65% față de anul precedent. În 2020, media a crescut din nou cu încă 90%, ajungând la 24,83Mbps, deși trebuie remarcat faptul că o mare parte din această creștere poate fi atribuită instrumentelor de măsurare modernizate.

Anul trecut (2021), viteza medie globală a crescut din nou cu încă 20%, ajungând la 29,79Mbps. Anul acesta, media este acum de 34,79Mbps – o creștere de 15%.

”Cele mai rapide viteze medii din lume nu mai sunt în curs de accelerare față de restul domeniului, deoarece saturația FTTP/fibră pură își atinge limitele actuale în multe dintre cele mai rapide locații.

Între timp, deși țările care ocupă partea de jos a tabelului suferă în continuare de viteze extrem de scăzute, viteza medie a celor 10% de jos se îmbunătățește în mod constant, deși nu vă așteptați să faceți streaming de filme HD în aceste țări prea curând.

#viteza #internet #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare a inițiat elaborarea unui nou regulament privind inspecția tehnică periodică a tractoarelor, utilajelor agricole și mașinilor de construcție a drumurilor. Potrivit anunțului, măsura are drept scop sporirea siguranței în utilizarea tehnicii agricole și protejarea vieții, sănătății și mediului înconjurător.

Regulamentul urmează să stabilească cerințele minime de verificare a tractoarelor și remorcilor, pentru a asigura funcționarea corectă a acestora și pentru a preveni accidentele. Printre elementele vizate se numără integritatea structurală, sistemele de comandă și vizibilitate, iluminarea, protecția operatorilor, masa și dimensiunile vehiculelor, precum și starea pneurilor.

Responsabil de supravegherea tehnică rămâne Inspectoratul de Stat „Intehagro”, care va organiza și monitoriza procesul de verificare periodică. Potrivit Ministerului, actualele reglementări nu oferă un cadru clar pentru controlul tehnic al vehiculelor agricole, iar noul ordin va asigura o armonizare cu standardele europene.

Potrivit proiectului, inițiativa vine în contextul modernizării agriculturii și al necesității de a alinia normele tehnice la cele aplicate în Uniunea Europeană, pentru a garanta siguranța operatorilor și competitivitatea sectorului.