Într-un interviu pentru Europa Liberă, cunoscutul istoric român, Armand Goșu, specializat pe spațiul ex-sovietic, a spus că politica din Republica Moldova a devenit cel mai profitabil business și aici se fac cei mai mulți bani, atrăgând atenția asupra modului în care finanțările externe influențează partidele și orientarea acestora.
Potrivit lui Goșu, politicienii moldoveni aleg orientările lor în funcție de potențialul de a obține finanțări externe pentru a-și crește partidele, în funcție de bazinul electoral.
„A fost o competințe timp de 30 de ani între partidele pro ruse. Au fost comuniștii, socialiștii sau adresat publicul rusofon care public nu e compus doar din oameni care vor cu Rusia. Foarte mulți vor cu UE, dacă ar fi vrut cu Rusia ar fiu plecat și ar fi fost mobilizați pe frontul din Ucraina. Cei care se adresează acestui public au fost în competiție pentru banii Moscovei. Rusia trimitea sume mari de bani. În prezent, aceste partide există și fără banii Moscovei există pentru că e un electorat pro rus care e compus din foarte mulți etnici români pentru care moldovenismul a devenit o ideologie acceptate și susținută, a explicat într-un interviu pentru Europa Liberă, cunoscutul istoric român, Armand Goșu, specializat pe spațiul ex-sovietic”, a explicat analistul.
Goșu subliniază că aceste partide pro-ruse au căutat sprijin financiar și mediatic din partea Moscovei, care a trimis sume semnificative de bani pentru a influența electoratul și pentru a susține aceste partide în competiția politică. Cu toate acestea, el observă că resursele financiare și sprijinul mediatic din partea Rusiei au scăzut în prezent.
“Lucrurile se complică pentru că nu mai ai la dispoziție poziții asumate de unele partide”, explică Goșu, sugerând că diversificarea și împrăștierea sprijinului rus în diferite partide politice a redus eficacitatea manipulărilor Moscovei.
Analistul susține că, în momentul de față, Moscova are resurse mai limitate pentru a funcționa pe piața politică din Republica Moldova și a manipula electoratul. Aceasta ar putea duce la o schimbare în dinamica politică, în care partidele ar putea fi forțate să se bazeze mai mult pe susținerea internă și pe platformele politice clare pentru a atrage voturile cetățenilor.
