Autoritățile ruse se confruntă cu o amenințare economică serioasă: prăbușirea prețurilor la petrol. Potrivit unor surse din interiorul OPEC+, citate de Reuters, Kremlinul se teme că în a doua jumătate a anului 2025, piața petrolieră va fi inundată de oferte, ceea ce ar duce la o nouă scădere masivă a prețurilor.
Organizația OPEC+ a aprobat recent, în iunie, o creștere a producției de petrol cu 411.000 barili/zi, ajungând, împreună cu deciziile din aprilie și mai, la 1,2 milioane de barili/zi suplimentari. Până la finalul anului, alianța intenționează să adauge pe piață 2,2 milioane de barili/zi – cel mai mare volum din ultimii cinci ani.
Rusia s-a opus acestei decizii la summitul din iunie, potrivit Bloomberg, însă opoziția sa a fost învinsă de presiunile Arabiei Saudite, care a acționat în urma solicitărilor președintelui american Donald Trump de a ieftini petrolul.
Deși Moscova a primit dreptul de a majora exporturile cu 262.000 barili/zi, companiile petroliere ruse evită să crească producția, temându-se de o scădere accelerată a prețurilor. De la începutul anului, țițeiul Brent s-a ieftinit cu 12%, iar sortimentul rusesc Urals a pierdut 21%, coborând de la 66 $/baril în ianuarie la 52 $ în mai.
Această scădere a dat o lovitură dură bugetului rus, în care un sfert din venituri provin din sectorul energetic. Între ianuarie și aprilie, încasările din petrol și gaze au scăzut cu 12%, iar în mai, declinul a ajuns la 34%.
Guvernul rus a fost forțat să recalculeze bugetul pe baza unui preț mediu estimat de 56 $/baril, față de prognoza inițială de 69,7 $/baril, și să taie cheltuieli din programele pentru industrie și știință. Estimările actuale arată că Rusia va pierde 30 miliarde $ în venituri valutare, iar veniturile bugetare din petrol și gaze vor fi cu 2,6 trilioane ruble mai mici decât planul. Deficitul bugetar ar putea ajunge la 3,8 trilioane ruble, de trei ori mai mult decât estimarea inițială.
Un nou val de tensiuni între membrii OPEC+ este așteptat în august, când se vor stabili cotele pentru septembrie. Potrivit analistului Kirill Bahtin, Rusia nu are mijloace reale de a se opune expansiunii producției saudite.
Situația actuală amintește de scenariul anilor ’80, avertizează Banca Centrală a Rusiei, când o decizie similară a Arabiei Saudite a dus la prăbușirea prețului petrolului și, în cele din urmă, la colapsul URSS.
Expertul Igor Iușkov afirmă că dacă prețul Urals se va menține în jur de 56 $/baril până la sfârșitul anului, nu va fi un dezastru economic. Totuși, dacă scade sub acest prag, guvernul ar putea suspenda compensațiile acordate companiilor petroliere pentru stabilizarea prețului carburanților – mecanism care costă statul aproximativ 1 trilion de ruble în bugetul pentru 2025.
Rezervele Fondului Național de Bunăstare (FNB) – principala plasă de siguranță financiară a Rusiei – scad rapid. La 1 iunie, lichiditățile FNB se ridicau la doar 2,8 trilioane ruble, în scădere cu 15% de la începutul anului și de peste trei ori de la începutul războiului din Ucraina.
În cazul unei crize prelungite, FNB ar putea fi epuizat în decurs de un an, avertizează economiștii Academiei Ruse. Astfel, Rusia riscă nu doar o criză bugetară, ci și un nou șoc economic alimentat de arma care altădată îi aducea prosperitate: petrolul.
