Fenomenele meteorologice extreme, precum secetele, ploile torențiale și înghețurile, amenință stabilitatea agriculturii din Republica Moldova. Aceste evenimente reduc randamentele culturilor și amplifică pierderile economice, iar schimbările climatice prognozate indică o intensificare a acestor riscuri. Potrivit analizei lui Iurie Rija, directorul executiv al Asociației „Agroceriale,” soluția constă în măsuri urgente de adaptare, cum ar fi modernizarea tehnologiilor agricole și gestionarea eficientă a resurselor de apă.
Unul dintre cele mai mari impedimente pentru fermierii moldoveni este utilizarea echipamentelor depășite, care crește riscul defecțiunilor și reduce eficiența. Costurile ridicate de întreținere a unui hectar variază între 10.000 și 17.600 de lei, majoritatea acestora fiind alocate pentru materialul semincer, îngrășăminte și pesticide.
„În prezent, doar jumătate din necesarul de îngrășăminte al țării este acoperit, iar mulți fermieri recurg la soluții mai economice, cum ar fi analiza chimică a solului sau introducerea leguminoaselor în asolament, pentru a reduce dependența de fertilizanții chimici. Totuși, nerespectarea tehnologiilor agricole și utilizarea excesivă sau insuficientă a pesticidelor cresc costurile și diminuează profitabilitatea”, susține Rija.
Fermierii moldoveni depind în proporție de 70% de finanțarea externă, iar dobânzile bancare de 8-10% reprezintă o povară semnificativă, mai ales în contextul recoltelor diminuate cu 10-15% din acest sezon. În lipsa unor garanții gajabile sau a educației financiare, mulți agricultori rămân excluși de la programele de creditare.
În comparație, țările din Uniunea Europeană oferă fermierilor condiții mai avantajoase, inclusiv dobânzi reduse și programe speciale pentru tineri fermieri sau pentru modernizarea fermelor. În România, fermierii afectați de secetă beneficiază chiar și de amânarea plății principalului la credite.
„Într-un context climatic tot mai dificil, tranziția către o agricultură conservativă devine esențială. Aceasta presupune introducerea culturilor rezistente la secetă, protejarea solului și reducerea arăturii pentru a spori retenția apei. Deși programele guvernamentale din perioada 2022-2023 au alocat 4 miliarde de lei pentru sectorul agricol, efectul economic scontat nu s-a materializat complet, majoritatea fondurilor fiind direcționate spre acoperirea pierderilor cauzate de secetă”, a punctat Rija.
Pentru a crește competitivitatea agriculturii moldovenești, este necesară prioritizarea investițiilor în tehnologii avansate, accesul la fonduri europene și programe de subvenționare care să încurajeze inovația și sustenabilitatea pe termen lung.
