Peste jumătate din cetățenii Republicii Moldova susțin introducerea sintagmei ”limba română” în legislația țării, potrivit unui sondaj recent, realizat de compania iDATA.
Potrivit sondajului, 52,8% s-au declarat în favoarea acestei legi, 38,6% – ”împotrivă”, iar 8,6% nu au răspuns.
Regiunile care susțin cel mai mult adoptarea limbii române ca limbă oficială sunt Buiucani, Călărași, Hîncești, Cimișlia, Orhei, Căușeni, Fălești, Ungheni, potrivit TVR Moldova.
La polul opus, împotriva limbii române s-au declarat mulți locuitori din regiunile Comrat, Cahul, Bălți, Rîșcani-Nord și Edineț, dar și Rîșcani-Chișinău.
Sondajul a fost realizat în perioada 15-26 martie 2023, pe un eșantion de 1.065 respondenți – dintre care 93.7% au fost contactați telefonic (metoda CATI), iar 6.7% au completat chestionarul on-line (metoda CAWI) – și are o marjă de eroare de ±3%.
Legea, votată de Parlamentul Republicii Moldova pe 16 martie și promulgată de președinta Maia Sandu pe 22 martie, a înfuriat autoritățile de la Moscova.
Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a declarat că ”limba română ar trebui să se numească limba moldovenească, nu viceversa”. În replică, ministrul român de Externe, Bogdan Aurescu, a transmis că ”limba moldovenească este o construcție artificială creată de Uniunea Sovietică”, iar guvernul de la Chișinău a răspuns că ”nu acceptă lecții de istorie de la Moscova”.
Pe 28 martie, deputații Blocului Comuniștilor și Socialiștilor (BCS) de la Chișinău au atacat la Curtea Constituțională legea, cerând organizarea unui referendum.
