Începând cu 1 iunie, Guvernul Ucrainei a majorat ponderea procentuală minimă a importurilor de energie necesară pentru consumatorii industriali de la 50% la 80%, pentru a le garanta alimentarea neîntreruptă cu electricitate. Anterior, această pondere fusese de 30% până în septembrie 2023 și a fost crescută la 50% în octombrie.
Măsura a fost adoptată ca urmare a distrugerilor provocate de agresiunea militară rusă, care au scos din funcțiune unități de generare de circa 9.000 MW, forțând autoritățile să raționalizeze curentul electric prin întreruperi programate. Scopul este de a minimiza întreruperile pentru populație și de a asigura alimentarea continuă pentru spitale și facilități militare.
Mari consumatori industriali, precum ArcelorMittal și Metinvest, au protestat împotriva deciziei, care le crește costurile de producție și a fost adoptată fără consultare prealabilă. GMK Center, un think-tank ucrainean, menționează că aceștia au cerut revenirea la ponderea de 50%, fără succes momentan. Interpipe Steel, pentru care energia reprezintă 25% din costurile totale, a avertizat că măsura ar putea duce la creșterea speculativă a prețurilor la energia importată.
Aceste schimbări afectează și piețele de energie din România și Republica Moldova. Energocom, principalul furnizor moldovenesc, a observat o cerere speculativă din partea companiilor ucrainene. Moldelectrica a suspendat transferul de energie către Ucraina pentru a proteja piața internă, citând creșterea consumului și temperaturile extreme drept cauze.
În luna iunie 2024, prețul mediu spot al energiei în Ucraina a fost de peste 112 euro/MWh, cel mai mare din Europa. România și Ungaria au furnizat aproape 60% din importurile de energie ale Ucrainei în această lună. Ucraina și-a dublat importurile de electricitate din mai în iunie, atingând un nivel record de 850 GWh. În plus, Ucraina negociază cu UE creșterea capacității de import de la 1.700 MW la 2.200 MW.
