Ungaria va continua discuţiile cu Rusia privind majorarea livrărilor de gaze şi se aşteaptă să ajungă la un acord cu Gazprom privind creşterea aprovizionării de luna viitoare, a anunţat luni ministrul de Externe, Peter Szijjarto, transmite Reuters.
Szijjarto a făcut o deplasare neprevăzută la Moscova în iulie, pentru a discuta despre achiziţionarea a 700 de milioane de metri cubi suplimentari de gaz, care să se adauge celor 4,5 miliarde livrate în fiecare an Budapestei înainte de conflictul din Ucraina.
Luna aceasta, Gazprom a început majorarea livrărilor de gaze către Ungaria, notează Agerpres.
„Fie că ne place, fie că nu, vom continua discuţiile cu ruşii privind majorarea livrărilor de gaze către Ungaria. Există o ofertă de creştere a aprovizionării, vom ajunge la un acord cu Gazprom în următoarele zile şi vom semna un acord prin care vor fi majorate livrările zilnice”, a declarat Szijjarto.
Acesta nu a dat detalii privind volumele sau preţurile. La 1 august, Ungaria avea rezerve înmagazinate de 3,25 miliarde metri cubi de gaze, mai mult de 51% din capacitatea de stocare, conform datelor Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei.
Înaintea invadării Ucrainei, autorităţile de la Budapesta au semnat un acord cu Gazprom pe 15 ani privind livrarea a 4,5 miliarde metri cubi de gaze.
UE a început să pună în practică în această lună un plan vizând reducerea consumului de gaz cu 15%, pentru a face faţă creşterii necontrolate a preţurilor la energie provocate de invazia rusă în Ucraina.
Luna trecută, premierul Ungariei, Viktor Orban, a declarat că ţara sa va aplica decizia Uniunii Europene privind reducerea consumului de gaze, deşi nu este convenabilă.
„Recunoaştem decizia, care ne este nefavorabilă, şi ne vom strădui să o implementăm cu daune cât mai mici pentru noi”, a afirmat oficialul ungar.
Anterior, Ungaria susţinuse prin ministrul de Externe, Peter Szijjarto, că acordul prin care statele Uniunii Europene au convenit să îşi scadă cu 15% consumul de gaze naturale este „o propunere nejustificabilă, inutilă, inaplicabilă şi dăunătoare, care ignoră complet interesele naţionale”.
Partea ungară a fost singura care s-a opus planului adoptat de miniştrii europeni ai Energiei, cu toate că şi alte ţări membre ale UE au exprimat rezerve sau au fost exceptate de la măsurile de compensare a reducerii volumului de gaze livrat de Rusia.
Ungaria cumpără din Rusia 65% din petrol şi 85% din gazele naturale pe care le utilizează, ceea ce o face foarte vulnerabilă la actuala criză energetică.
